Automatizarea prelucrării imaginilor pentru ziar

Deşi e destul de dificil pentru designer sau fotograf să-şi închipuie că imaginile pot fi redactate în mod neinteractiv, fără a vedea rezultatul lucrului în timp real, totuşi acest lucru e posibil şi chiar recomandabil de multe ori. În cele ce urmează, vom prezenta câteva mici trucuri de utilizare a setului de programe ImageMagick, care permit automatizarea unor operaţii de rutină.
De cele mai multe ori, aparatul de fotografiat salvează imaginile în mod automat în format JPEG cu densitatea imaginii de 72dpi, în spaţiul de culori RGB. Problema e că machetatorul are nevoie de fotografii în format TIFF, cu rezoluţia 300dpi şi în spaţiul de culori CMYK (dacă ziarul e color) sau Grayscale (dacă e alb-negru). Pe lângă toate astea, mărimea fizică a imaginii foarte rar depăşeşte anumite mărimi, deci imaginile care depăşesc aceste dimensiuni trebuiesc redimensionate, iar cele care sunt mai mici — nu. E foarte puţin probabil să fie publicate fotografii de lăţimea paginii de ziar, spre exemplu. În una din redacţiile în care am lucrat, fotografiile niciodată nu depăşeau lăţimea de 3 coloane, adică 135 mm.

De ce ar fi nevoie de Linux într-o redacţie

Aceasta va fi cea mai plicticoasă postare a mea, sper eu. Totuşi cred că e necesar să explic de ce mă apuc de treaba asta şi ce vreau să obţin. Aveţi răbdare, multstimaţi tovarăşi, şi treceţi cu ochii prin articolul ăsta, că poate vă conving :-)
Editarea unui ziar independent regional presupune nişte investiţii. Şi afară de cele legate direct de editare (cheltuielile pentru tipografie, salariile angajaţilor, arenda oficiului, costul calculatoarelor etc.), mai există şi nişte cheltuieli legate de procurarea softului. Până şi cel mai performant calculator rămâne doar o gramadă de fier — fier foarte costisitor, apropo — incapabil de nimic dacă nu-i cumperi şi nişte programe.